Prima pagina
Versiunea română English version
Judeţul Dolj
 Monografie
 Cultura
 Personalităţi
 Hoteluri şi pensiuni
 Listă primării
 Coduri poştale
 Galerie foto
 Contact
Localităţi
Publicitate
Judeţul Dolj >> Monografie  
Monografia judeţului Dolj

Judetul Dolj
  Judetul Dolj
Tipăreşte Tipăreşte


Situat în zona de sud- sud-vest a României, judetul Dolj se întinde între 4400' si 4430' latitudine nordica si 2200' si 2300' longitudine estica, fiind strabatut de la nord la sud de râul Jiu, al carui nume îl poarta - Doljiu, adica Jiul de Jos.
Suprafata totala de 7.717 km reprezinta 3,1 % din suprafata tarii si este învecinata cu judetele Mehedinti la vest, Gorj si Vâlcea la nord, Olt la est si de Fluviul Dunarea la sud, pe o lungime de circa 150 km, distanta ce constituie o parte din granita naturala a României cu Bulgaria.
Relieful judetului cuprinde zona de lunca a Dunarii, câmpia si zona de deal, beneficiind de o clima blânda cu o medie anuala de 11,5C.
Altitudinea creste de la 30 la 350 m fata de nivelul marii, din sudul spre nordul judetului, formând un larg amfiteatru deschis înspre soare.
Pe acest generos pamânt traiesc aproximativ 770.000 locuitori grupati în 2 municipii, 3 orase si 94 comune, cu o pondere a populatiei urbane de 51 %.

Tinutul Doljului a fost binecuvântat cu bunurile materiale si spirituale faurite în decursul timpului de locuitorii sai. In argumentarea acestei idei stau culturile Cârna, Verbicioara, Salcuta, Cârcea si Cotofeni, datând din paleolitic si neolitic, precum si numeroasele complexe arheologice daco-romane.
Marturiile arheologice atesta o viata prospera în cetatile si satele de pe meleagurile Jiului, societatea getodacica atingând aici apogeul în timpul regilor Burebista si Decebal, castrul Pelendava - al carui nume a fost preluat de romani si transpus în Tabula Peutingeriana , consemnata cartografic la anul 225 - fiind una dintre aceste marturii. Teritoriul judetului a fost aparat de fortificatii, dintre care cea mai importanta, realizata în sec. IV, "Brazda lui Novac", strabate zona de la vest la est.
Numarul mare de localitati si cresterea demografica la începutul mileniului doi au dus la o dinamica economico - sociala si la cristalizarea unor formatiuni politice prestatale.
In prima jumatate a secolului al XIII-lea se remarca cnezatul condus de Ioan Intâiul , personaj cunoscut din documente ca apartinator marii familii a boierilor Craiovesti , familie care a jucat un rol de prima importanta în viata politica a statului feudal Tara Româneasca. Tot Craiovestii sunt familia conducatoare a celei mai însemnate institutii - Marea Banie a Olteniei - consemnata în 1475 într-un hrisov al domnitorului Laiota Basarab.
La sfârsitul veacului al XV-lea Craiova a devenit resedinta Baniei Olteniei si mai târziu, în secolul al XVIII-lea, a Caimacamiei.
De-a lungul vremilor, din rândul familiei Craiovestilor au fost înaltati în fruntea tarii domnitorii: Neagoe Basarab , Radu de la Afumati , Radu Serban , Matei Basarab , Constantin Serban , Serban Cantacuzino si Constantin Brâncoveanu . Marea Banie a Olteniei ajunge o institutie de prim ordin în timpul domniei lui Mihai Viteazul , când dregatoria de Mare Ban a fost încredintata lui Preda Buzescu.
In timpul domnitorilor fanarioti, boierimea craioveana îsi manifesta ostilitatea fata de domnitorii impusi de Poarta Otomana.
Dominatia austriaca în Oltenia în perioada 1718 - 1739 a determinat o agravare considerabila a regimului de obligatii economice si fiscale a producatorilor urbani si rurali, fapt care a condus la o puternica miscare a haiducilor si chiar la actiuni de împotrivire a boierilor fata de administratia habsburgica.
Intre anii 1770-1771, Cetatea Banilor a îndeplinit si rolul de capitala a Tarii Românesti.
Una din marile familii boieresti din Craiova - familia Bibescu - a dat Tarii Românesti pe ultimii sai domnitori - Grigorie Dimitrie Bibescu si Barbu Dimitrie Stirbei.

Locuitorii acestei zone a tarii au luat parte la toate marile momente ale istoriei nationale. La revolutia de la 1821, condusa de Tudor Vladimirescu, a participat un numar foarte mare de locuitori ai Doljului.
La 1848, la Craiova s-a format guvernul provizoriu revolutionar, alcatuit din: Nicolae Balcescu, Gheorghe Magheru, I. Heliade Radulescu si Costache Romanescu, craiovean.
Razboiul de Independenta din 1877-1878 a chemat sub arme foarte multi tineri din populatia acestei zone, direct implicata teritorial prin localitatile sale de la Dunare - Calafatul si Poiana Mare, unde a functionat si Comandamentul Trupelor Române.

Perioada urmatoare razboiului de independenta a fost o epoca de progres din punct de vedere economic si cultural, astfel ca la sfârsitul secolului al XlX-lea în orasul Craiova, cu cea. 40.000 de locuitori, existau mici fabrici si ateliere de produse chimice, masini agricole, arte grafice, tabacarii, textile, materiale de constructii, etc.
In anul 1910 populatia Craiovei însuma 51.400 locuitori si era al doilea oras al României dupa Bucuresti.
In timpul primului razboi mondial, populatia Doljului a opus o dârza rezistenta ocupantului, zeci de mii de ostasi olteni jertfindu-si viata pentru realizarea României Mari.
Perioada interbelica se caracterizeaza printr-o activitate economica preponderent agrara, procesul de industrializare fiind lent si unilateral, marii proprietari funciari din zona investindu-si capitalurile în palate monumentale, institutii comerciale si banci.
Dupa al doilea razboi mondial în Dolj se dezvolta industria constructoare de masini si utilaje, industria chimica, industria alimentara, usoara si a materialelor de constructii, industria electrotehnica, extractiva si energetica, precum si industria aeronautica.

In prezent, judetul Dolj detine o populatie de 770.000 locuitori repartizata astfel:

  1. municipiul Craiova cu 300.000 locuitori - cel mai important centru urban si administrativ al judetului.
    Cuprinde numeroase unitati industriale din domeniul constructiilor de masini (Electroputere, Intreprinderea de Utilaj Greu, Masini Agricole si Tractoare, Intreprinderea de Avioane, Intreprinderea de Reparatii Locomotive, etc.) industria electrotehnica (Electroputere), industria chimica (Doljchim), industria alimentara (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA, etc.), industria textila (Fabrica de Confectii), industria materialelor de constructii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn), industria de automobile (Daewoo).
  2. municipiul Calafat cu circa 22.000 locuitori - centru urban cu un bogat trecut istoric. Are unitati industriale în domeniul alimentar si textil, este port si constituie un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria.
  3. orasul Bailesti , cu o populatie de circa 22.000 locuitori. Localitate cu profil agro-industrial, cu unitati agricole importante dar si industriale în domeniul electrotehnicii, mecanicii si turnatoriei de metale neferoase.
  4. orasul Filiasi , cu o populatie de 20.000 locuitori. Aici exista unitati industriale în domeniul electrotehnic, mecanic, constructii de masini si prelucrarea lemnului.
  5. orasul Segarcea , cu o populatie de cea. 8.500 locuitori. Dispune de unitati industriale din domeniul alimentar si chimic si este un puternic centru agricol.
  6. orasul Dabuleni, cu o populatie de 13.700 locuitori, important centru agricol si viticol
  7. orasul Bechet, cu o populatie de 3.800 locuitori, port la Dunare si punct de trecere a frontierei cu bacul spre Bulgaria

Restul populatiei judetului este cuprinsa în 104 comune ce însumeaza 364 sate.

Judetul Dolj detine 3,1 % din suprafata totala si 3,9 % din cea agricola a tarii.
Agricultura ofera cele mai multe locuri de munca si conteaza ca parte majora a produsului intern brut din judet. Suprafata agricola este de 590.000 ha din care 302.000 ha sunt irigate iar 470.000 ha sunt în proprietatea privata. Faptul ca 40 % din terenul agricol este reprezentat de solul cernoziom vorbeste de la sine despre marile posibilitati pe care le are agricultura în judetul Dolj.
Pentru valorificarea productiei agricole din judet, au fost înfiintate în timp numeroase întreprinderi prelucratoare în diferite domenii: morarit-panificatie, industrializarea laptelui, producerea si rafinarea uleiului comestibil, a zaharului, berii, prelucrarea si conservarea carnii, a legumelor, precum si de producere si distilare a alcoolului. Toate aceste instalatii si spatii de productie, dublate de o forta de munca calificata constituie un domeniu de maxima importanta în promovarea unor produse de calitate superioara atât pentru piata interna cât si pentru cea externa.
Judetul dispune de o suprafata forestiera de 81.500 ha, din care 11.500 ha sunt detinute de sectorul privat.

Padurile adapostesc un bogat fond cinegetic - cerbul, caprioara, vulpea, mistretul.
Suprafata ocupata de ape si balti este de 22.000 ha, din care 5.000 ha în sectorul privat. Bogatia în peste a acestor ape, mai ales în trecut, a fost determinanta în alegerea pestelui în stema judetului Dolj.
O bogatie importanta a zonei o constituie fructele recoltate de pe cele aproape 10.000 ha destinate pomiculturii.

Reteaua cailor de transport cuprinde 221 km cale ferata, 424 km drumuri nationale si 1691 km drumuri judetene si comunale, precum si un aeroport.

Camera de Comert din Craiova a înregistrat în Dolj un numar de cea. 18.500 de agenti economici. Exista de asemenea un numar de cea. 600 societati cu capital strain, majoritatea însa cu capital redus.
Ponderea mare a acestor agenti economici este în mediul urban, cea. 15.500, si numai 3.000 în mediul rural.

De-a lungul secolelor, locuitorii acestor meleaguri au fost caracterizati prin toleranta fata de semeni si credinta în Dumnezeu, în municipiul Craiova se afla centrul bisericii ortodoxe oltene prin Arhiepiscopia Craiovei si Mitropolia Olteniei .
Pe teritoriul judetului se gasesc numeroase lacasuri de cult atât ortodoxe cât si catolice, protestante, baptiste, adventiste, cât si temple evreiesti. Multe din aceste lacasuri de cult constituie monumente istorice si de arhitectura, de mare valoare.

Alaturi de biserica, scoala este cea care contribuie esential la formarea generatiilor tinere. A fost înfiintata la început pe lânga biserica. La 1775 se pun bazele "Scolii obstesti" de la manastirea Obedeanu, transformata în "Scoala domneasca" în 1822. La "Obedeanu" se învatau, în afara de limba româna, limbile franceza si greaca.

In prezent, pe raza judetului Dolj functioneaza cca. 900 unitati de învatamânt în care studiaza aproximativ 150.000 tineri, din care 10% studenti, pregatiti de un personal didactic ce însumeaza 12.000 profesori.
Reteaua de învatamânt preuniversitara cuprinde 400 gradinite pentru prescolari, 380 scoli, 48 licee, 28 scoli profesionale si postliceeale.
Cei 15.000 de studenti sunt grupati în doua Universitati ce cuprind 16 facultati, la care se adauga facultatile private, care îi pregatesc pentru aproape toate domeniile de activitate: umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv si tehnologic.

Calitatea învatamântului în aceasta zona a tarii a determinat consemnarea în timp a nu mai putin de 75 de academicieni ai României proveniti numai de la Colegiul National Carol I din Craiova, printre ei figurând nume celebrei ca: Gheorghe Titeica si Simion Stoilov - matematicieni, Ilie Murgulescu si Eugen Angelescu - chimisti, C. Radulescu Motru - filosof, Stefan Milcu si Dimitrie Gerota - medici, C. S. Nicolaescu Plopsor - arheolog, marele diplomat Nicolae Titulescu . Acest prestigios liceu a fost absolvit de asemenea de cunoscutii artisti plastici Constantin Lecca , Theodor Aman , Ion Tuculescu si scriitorii Mihail Drumes , Gib. Mihaescu , Alexandru Macedonski .

Era normal ca o astfel de zona sa se remarce în peisajul cultural al tarii. Pe teritoriul judetului, în 19 muzee, se afla depozitate si expuse valori reprezentând trecutul si prezentul. Se remarca în acest sens Muzeul Olteniei din Craiova cu sectiile de istorie, etnografie si stiinte ale naturii, Muzeul de Arta , depozitarul unor capodopere ale artei românesti si universale, în al carui salon "Constantin Brâncusi" este expusa celebra lucrare "Sarutul"...

Biblioteca din Craiova , înfiintata de Alexandru si Aristia Aman, alaturi de celelalte 400 de biblioteci existente în teritoriu, însufletesc viata spirituala a Doljului, în cadrul manifestarilor culturale ce au loc în aceste spatii se prezinta cartile de valoare ale scriitorilor locali si nationali si se verniseaza numeroase expozitii de arta.
Filarmonica de stat Oltenia , întemeiata în anul 1850, si Teatrul de Opera si Opereta , fiintând din anul 1861, asigura, prin repertoriu si interpretare, satisfacerea exigentelor muzicale ale melomanilor.
Teatrul de papusi , fondat în anul 1949, în pofida spatiului restrâns în care îsi desfasoara activitatea, si-a câstigat o notorietate nationala si internationala.
Teatrul National din Craiova , înfiintat în anul 1850, a avut tot timpul o cota de exprimare artistica de cea mai înalta clasa. Din anul 1992 a cucerit efectiv tarile de pe toate continentele unde a dat spectacole, fiind laureatul a numeroase festivaluri dramatice. Era normal ca Teatrul National din Craiova sa fie organizatorul Festivalului international de teatru "William Shakespeare".

Judetul Dolj este înscris cu majuscule si în miscarea sportiva din România, atât prin sportul de masa, prin atletism, hipism, cât si sporturi de sala si de echipa. Din cadrul sportivilor doljeni s-au ridicat nume de exceptie - campioni mondiali si olimpici. O mândrie a sportului Doljean o constituie echipa de fotbal "Universitatea Craiova" ca o prezenta europeana confirmata.

Pentru îngrijirea sanatatii locuitorilor acestor meleaguri, în judetul Dolj functioneaza 95 dispensare, 12 spitale si un sanatoriu în care îsi desfasoara activitatea cea. 10.000 de cadre sanitare. Se remarca Spitalul Clinic Judetean cu o capacitate de 1600 paturi, având un rol important si pentru judetele vecine.

Pentru turistii care viziteaza judetul sunt asigurate cea. 1100 locuri de cazare în hoteluri, hanuri, moteluri si vile turistice.
In afara obiectivelor istorice, a monumentelor de arhitectura si de arta care determina prezenta turistilor în teritoriu, este obligatoriu sa se includa în programul acestora si vizitarea Parcului Romanescu - monument de arhitectura peisagera, considerat cel mai frumos parc din tara.


Informatii preluate din lucrarea:
Judetul Dolj - Album monografic, 1999

 

top
17.10.2017 09:44
Legături utile
Primaria Craiova
Consiliul Jud. Dolj
Prefectura Dolj
Guvernul Romaniei
Cam. Deputatilor
Senatul Romaniei
Min. Adm. Publice
Afumati
Batosesti Paia
Breasta
Bailesti
Calafat
Castranova
Dabuleni
Ghidici
Goiesti
Isalnita
Segarcea
Simnicu De Sus
Teasc
Varvoru De Jos
Verbita
Poiana Mare
Curs valutar
Pagini Aurii
Persoane
Afaceri

 
2009 SecureNet Software Solutions